aberanta dex - definiţie, sinonime, conjugare
ABERÁNT, -Ă, aberanţi, -te, adj. Care se abate de la tipul normal sau corect, care constituie o aberaţie (1), absurd. – Din fr. aberrant, lat. aberrans, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ABERÁN//T ~tă (~ţi, ~te) Care constituie o aberaţie; absurd. /<fr. aberrant, lat. aberrans, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ABERÁNT, -Ă adj. Care se îndepărtează, se abate de la o normă; denaturat; greşit. V. absurd. [Cf. fr. aberrant, lat. aberrans].
(Dicţionar de neologisme)

aberánt, -ă adj. 1. care se abate de la o normă. 2. contrar logicii, bunului-simţ; (p. ext.) absurd. (< fr. aberrant, lat. aberrans)
(Marele dicţionar de neologisme)

aberánţă s. f. aberaţie. (< fr. aberrance)
(Marele dicţionar de neologisme)

aberánt adj. m., pl. aberánţi; f. sg. aberántă, pl. aberánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

aberánţă s. f., pl. aberánţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ABERÁNT adj. v. absurd.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ab abe aber abera aberan

Cuvinte se termină cu literele: ta nta anta ranta eranta