absolutizărilor
ABSOLUTIZÁRE, absolutizări, s.f. Acţiunea de a absolutiza şi rezultatul ei. – V. absolutiza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ABSOLUTIZÁRE s.f. Acţiunea de a absolutiza. [< absolutiza].
(Dicţionar de neologisme)
absolutizáre s. f., g.-d. art. absolutizării; pl. absolutizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ABSOLUTIZÁRE s.f. Acţiunea de a absolutiza. [< absolutiza].
(Dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)