ANGAJÁ, angajez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A lua pe cineva sau a intra în slujbă; a (se) încadra într-un loc de muncă; a (se) tocmi. ♦ Tranz. A primi să efectueze o lucrare, o însărcinare specială etc. în condiţii determinate. A angaja o lucrare de arhitectură. ♦ Tranz. A lua cu chirie un vehicul. 2. Refl. A se obliga la ceva, a-şi lua un angajament. ♦ Tranz. şi refl. A atrage după sine o obligaţie. Articolul nu angajează revista. 3. Tranz. şi refl. A (se) antrena într-o acţiune; a apuca sau a face să apuce într-o anumită direcţie. ♦ Refl. A o lua pe un anumit drum. ♦ Tranz. (Mil.) A începe o acţiune etc. Trupele au angajat lupta. 4. Tranz. (La hochei sau la baschet) A pune pucul sau mingea în joc. – Din fr. engager.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ANGAJÁT, -Ă, angajaţi, -te, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f., adj. (Persoană) încadrată într-un loc de muncă. ♦ (Militar) care serveşte pe baza unui angajament voluntar. 2. Adj. Care serveşte conştient o cauză. – V. angaja.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ANGAJ//Á ~éz tranz. 1) A lua la lucru pe bază de contract. 2) A face să se angajeze. 3) A lua cu chirie; a închiria. ~ un vehicul. 4) A înscrie în efectivul armatei; a încorpora; a înrola. 5) sport (mingea sau pucul) A pune în joc. /<fr. engager
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ANGAJ//Á mă ~éz intranz. 1) A intra în slujbă (în schimbul unei plăţi); a se tocmi. 2) A se încadra într-o acţiune. 3) A-şi asuma o obligaţie; a-şi lua un angajament. 4) A o apuca într-o anumită direcţie. /<fr. engager
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ANGAJÁ//T ~ţi m. 1) Persoană încadrată la un loc de muncă; salariat. 2) Militar încadrat în armată pe baza unui angajament voluntar. /v. a angaja
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
angajá (angajéz, angaját), vb. – 1. A obliga, a lua un angajament. – 2. A lua pe cineva în slujbă. – 3. A introduce. – 4. A pune în joc, a risca. Fr. engager. – Der. angajament, s.n. (obligaţie, contract), din fr. engagement.
(Dicţionarul etimologic român)
ANGAJÁ vb. I. 1. tr. A contracta un angajament. ♦ A închiria ceva. 2. refl. A se obliga la ceva, a-şi lua un angajament. 3. tr. A atrage după sine o obligaţie, o răspundere. ♦ A antrena într-o acţiune. ♦ A începe, a porni (o discuţie, o activitate etc.). 4. refl. A apuca pe un anumit drum. ♦ (Despre avioane) A intra (fără voia pilotului) într-o poziţie nedorită, provocată de pierderea sau de excesul de viteză, de o comandă greşită etc. ♦ A pune pucul sau mingea în joc (la hochei şi la baschet). [P.i. 3 -jează, 4 -jăm, ger. -jând. / < fr. engager, cf. en gage – în gaj].
(Dicţionar de neologisme)
ANGAJÁT, -Ă adj. 1. (Arhit.; despre o coloană) Zidită cel puţin în jumătatea diametrului ei în zidul sau în stâlpul cu care face corp comun. 2. (Despre oameni) Încadrat într-un curent politic, social. [< angaja, după fr. engagé].
(Dicţionar de neologisme)
ANGAJÁ vb. I. tr., refl. a (se) încadra într-un loc de muncă. II. tr. 1. a contracta un angajament. ♢ a închiria ceva. 2. a atrage după sine o obligaţie, o răspundere. ♢ a antrena într-o acţiune, într-o discuţie. III. refl. 1. a se obliga la ceva, a-şi lua un angajament. 2. a apuca un anumit drum. ♢ a începe o manevră (de depăşire a unui autovehicul, a unei nave). ♢ (despre avioane) a intra (fără voia pilotului) într-o poziţie nedorită. ♢ (despre o ancoră) a se prinde de un obiect pe fundul apei. ♢ a pune pucul sau mingea în joc (la hochei, la baschet). (< fr. engager)
(Marele dicţionar de neologisme)
ANGAJÁT, -Ă I. adj. 1. (arhit.; despre o coloană) zidită cel puţin cu jumătate din diametrul ei în zidul (stâlpul) cu care face corp comun. 2. (despre oameni) încadrat într-un curent politic, social; (despre literatură) care serveşte conştient o cauză. II. adj., s. m. f. (cel) care lucrează într-un anumit loc de muncă. ♢ (militar) care serveşte pe baza unui angajament voluntar. (după fr. engagé)
(Marele dicţionar de neologisme)
angajá vb., ind. prez. 1 sg. angajéz, 3 sg. şi pl. angajeáză, 1 pl. angajăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. angajéze; ger. angajând
(Dicţionar ortografic al limbii române)
angaját s. m., adj. m., pl. angajáţi; f. sg. angajátă, pl. angajáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ANGAJÁ vb. 1. a băga, a încadra, a lua, a numi, a primi, (înv. şi pop.) a năimi. (Îl ~ într-un serviciu.) 2. a se băga, a intra, a se încadra, a se tocmi, a se vârî, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. şi Bucov.) a se apuca. (S-a ~ argat.) 3. a făgădui, a se îndatora, a se însărcina, a se obliga, a promite, (înv. şi reg.) a jurui, a se prinde, (înv.) a se adeveri, a se apuca, (fig.) a se lega. (Se ~ să facă următoarele...)
(Dicţionar de sinonime)
ANGAJÁT s. 1. salariat, slujbaş, (înv. şi pop.) năimit, (pop. şi fam.) simbriaş, (înv.) lefegiu, supus. (Era ~ al statului.) 2. (la pl.) personal, salariaţi (pl.), slujbaşi (pl.). (~ţi ai unei instituţii.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A (se) angaja ≠ a (se) concedia, a destitui, a (se) elibera, a licenţia
(Dicţionar de antonime)
Angajat ≠ neutru
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ANGAJÁT, -Ă, angajaţi, -te, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f., adj. (Persoană) încadrată într-un loc de muncă. ♦ (Militar) care serveşte pe baza unui angajament voluntar. 2. Adj. Care serveşte conştient o cauză. – V. angaja.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ANGAJ//Á mă ~éz intranz. 1) A intra în slujbă (în schimbul unei plăţi); a se tocmi. 2) A se încadra într-o acţiune. 3) A-şi asuma o obligaţie; a-şi lua un angajament. 4) A o apuca într-o anumită direcţie. /<fr. engager
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ANGAJÁ//T ~ţi m. 1) Persoană încadrată la un loc de muncă; salariat. 2) Militar încadrat în armată pe baza unui angajament voluntar. /v. a angaja
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
angajá (angajéz, angaját), vb. – 1. A obliga, a lua un angajament. – 2. A lua pe cineva în slujbă. – 3. A introduce. – 4. A pune în joc, a risca. Fr. engager. – Der. angajament, s.n. (obligaţie, contract), din fr. engagement.
(Dicţionarul etimologic român)
ANGAJÁ vb. I. 1. tr. A contracta un angajament. ♦ A închiria ceva. 2. refl. A se obliga la ceva, a-şi lua un angajament. 3. tr. A atrage după sine o obligaţie, o răspundere. ♦ A antrena într-o acţiune. ♦ A începe, a porni (o discuţie, o activitate etc.). 4. refl. A apuca pe un anumit drum. ♦ (Despre avioane) A intra (fără voia pilotului) într-o poziţie nedorită, provocată de pierderea sau de excesul de viteză, de o comandă greşită etc. ♦ A pune pucul sau mingea în joc (la hochei şi la baschet). [P.i. 3 -jează, 4 -jăm, ger. -jând. / < fr. engager, cf. en gage – în gaj].
(Dicţionar de neologisme)
ANGAJÁT, -Ă adj. 1. (Arhit.; despre o coloană) Zidită cel puţin în jumătatea diametrului ei în zidul sau în stâlpul cu care face corp comun. 2. (Despre oameni) Încadrat într-un curent politic, social. [< angaja, după fr. engagé].
(Dicţionar de neologisme)
ANGAJÁ vb. I. tr., refl. a (se) încadra într-un loc de muncă. II. tr. 1. a contracta un angajament. ♢ a închiria ceva. 2. a atrage după sine o obligaţie, o răspundere. ♢ a antrena într-o acţiune, într-o discuţie. III. refl. 1. a se obliga la ceva, a-şi lua un angajament. 2. a apuca un anumit drum. ♢ a începe o manevră (de depăşire a unui autovehicul, a unei nave). ♢ (despre avioane) a intra (fără voia pilotului) într-o poziţie nedorită. ♢ (despre o ancoră) a se prinde de un obiect pe fundul apei. ♢ a pune pucul sau mingea în joc (la hochei, la baschet). (< fr. engager)
(Marele dicţionar de neologisme)
ANGAJÁT, -Ă I. adj. 1. (arhit.; despre o coloană) zidită cel puţin cu jumătate din diametrul ei în zidul (stâlpul) cu care face corp comun. 2. (despre oameni) încadrat într-un curent politic, social; (despre literatură) care serveşte conştient o cauză. II. adj., s. m. f. (cel) care lucrează într-un anumit loc de muncă. ♢ (militar) care serveşte pe baza unui angajament voluntar. (după fr. engagé)
(Marele dicţionar de neologisme)
angajá vb., ind. prez. 1 sg. angajéz, 3 sg. şi pl. angajeáză, 1 pl. angajăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. angajéze; ger. angajând
(Dicţionar ortografic al limbii române)
angaját s. m., adj. m., pl. angajáţi; f. sg. angajátă, pl. angajáte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ANGAJÁ vb. 1. a băga, a încadra, a lua, a numi, a primi, (înv. şi pop.) a năimi. (Îl ~ într-un serviciu.) 2. a se băga, a intra, a se încadra, a se tocmi, a se vârî, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. şi Bucov.) a se apuca. (S-a ~ argat.) 3. a făgădui, a se îndatora, a se însărcina, a se obliga, a promite, (înv. şi reg.) a jurui, a se prinde, (înv.) a se adeveri, a se apuca, (fig.) a se lega. (Se ~ să facă următoarele...)
(Dicţionar de sinonime)
ANGAJÁT s. 1. salariat, slujbaş, (înv. şi pop.) năimit, (pop. şi fam.) simbriaş, (înv.) lefegiu, supus. (Era ~ al statului.) 2. (la pl.) personal, salariaţi (pl.), slujbaşi (pl.). (~ţi ai unei instituţii.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A (se) angaja ≠ a (se) concedia, a destitui, a (se) elibera, a licenţia
(Dicţionar de antonime)
Angajat ≠ neutru
(Dicţionar de antonime)