anortitului

ANORTÍT, anortite, s.n. Feldspat plagioclaz cu calciu, cu aspect cenuşiu, sticlos, întâlnit în rocile eruptive bazice şi în unele şisturi cristaline. – Din germ. Anorthit.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ANORTÍT (‹ fr. {i}; {s} gr. an- „fără” + orhos „drept”) s.n. Feldspat plagioclaz, bogat în calciu, de culoare alb-roşiatică, cenuşiu, cu luciu sticlos. Este întîlnit în geode, în unele bombe vulcanice şi în rocile magmatice ultrabazice. Se utilizează ca fondant la fabricarea porţelanului şi faianţei. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

ANORTÍT s.n. Varietate de plagioclaz, care se găseşte în anumite roci eruptive. [Pl. -turi, -te. / < germ. Anorthit].
(Dicţionar de neologisme)

ANORTÍT s. n. feldspat plagioclaz de calciu cenuşiu, sticlos, în rocile eruptive bazice şi în unele şisturi cristaline. (< germ. Anorthit)
(Marele dicţionar de neologisme)

anortít s. n., pl. anortíte
(Dicţionar ortografic al limbii române)