antedatau
[Conjugare]
ANTEDATÁ, antedatez, vb. I. Tranz. A pune pe un act, pe o scrisoare etc. o dată anterioară celei reale. – Ante- + data (după fr. antidater).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ANTEDAT//Á ~éz tranz. (scrisori, acte etc.) A prevedea cu o dată anterioară celei reale. /ante- + a data
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ANTEDATÁ vb. I. tr. A pune o dată anterioară pe un act, pe o scrisoare etc. [< ante- + data, după fr. antidater].
(Dicţionar de neologisme)
ANTEDATÁ vb. tr. a pune o dată anterioară pe un act, pe un document. (după fr. antidater)
(Marele dicţionar de neologisme)
antedatá vb., ind. prez. 1 sg. antedatéz, 3 sg. şi pl. antedateáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
A antedata ≠ a postdata
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ANTEDAT//Á ~éz tranz. (scrisori, acte etc.) A prevedea cu o dată anterioară celei reale. /ante- + a data
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ANTEDATÁ vb. tr. a pune o dată anterioară pe un act, pe un document. (după fr. antidater)
(Marele dicţionar de neologisme)
antedatá vb., ind. prez. 1 sg. antedatéz, 3 sg. şi pl. antedateáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
A antedata ≠ a postdata
(Dicţionar de antonime)