APLICÁ, aplíc, vb. I. Tranz. 1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuinţa, a folosi; a face, a administra. A aplica un procedeu. A aplica un tratament. ♢ Loc. vb. A aplica (cuiva) o corecţie = a pedepsi cu bătaia (pe cineva). 3. A raporta un principiu general la un caz concret, particular. – Din fr. appliquer, lat. applicare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A APLICÁ aplíc tranz. 1) (lucruri, piese etc.) A uni pentru a face un corp comun. ~ un sigiliu. 2) (metode, teorii, legi etc.) A pune în practică; a folosi; a întrebuinţa; a utiliza. 3) (principii generale) A raporta la un caz particular. [Sil. a-pli-] /<fr. appliquer, lat. applicare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
APLICÁ vb. I. 1. tr. A face (un lucru) să adere, să se lipească de ceva. 2. tr. A pune în practică; a folosi. ♦ A face, a administra (un tratament medical). 3. tr. A raporta un principiu general la ceva, a compara cu ceva. 4. refl. (Rar) A se dedica, a se consacra. [P.i. aplic. / < fr. appliquer, cf. it. applicare < lat. applicare].
(Dicţionar de neologisme)
APLICÁ vb. I. tr. 1. a face (un lucru) să adere, să se lipească de ceva. 2. a pune în practică. ♢ a administra (un tratament medical). 3. a raporta un principiu general la ceva. II. refl. (rar) a se dedica, a se consacra. (< fr. appliquer, lat. applicare)
(Marele dicţionar de neologisme)
aplica, aplic v.i. a participa la un concurs organizat pentru acordarea unei burse sau ocuparea unui post vacant (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
aplicá vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. aplíc, 3 sg. şi pl. aplícă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
APLICÁ vb. 1. a folosi, a întrebuinţa, a utiliza, (rar) a practica. (~ o nouă metodă.) 2. v. administra. 3. a pune. (~ ştampila pe un act.) 4. a prinde, a pune. (Îşi ~ barbă şi mustăţi.) 5. v. executa.
(Dicţionar de sinonime)
APLICÁ vb. v. consacra, da, dărui, dedica, destina, devota, hărăzi, închina, trage.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A APLICÁ aplíc tranz. 1) (lucruri, piese etc.) A uni pentru a face un corp comun. ~ un sigiliu. 2) (metode, teorii, legi etc.) A pune în practică; a folosi; a întrebuinţa; a utiliza. 3) (principii generale) A raporta la un caz particular. [Sil. a-pli-] /<fr. appliquer, lat. applicare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
APLICÁ vb. I. tr. 1. a face (un lucru) să adere, să se lipească de ceva. 2. a pune în practică. ♢ a administra (un tratament medical). 3. a raporta un principiu general la ceva. II. refl. (rar) a se dedica, a se consacra. (< fr. appliquer, lat. applicare)
(Marele dicţionar de neologisme)
aplica, aplic v.i. a participa la un concurs organizat pentru acordarea unei burse sau ocuparea unui post vacant (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
aplicá vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. aplíc, 3 sg. şi pl. aplícă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
APLICÁ vb. 1. a folosi, a întrebuinţa, a utiliza, (rar) a practica. (~ o nouă metodă.) 2. v. administra. 3. a pune. (~ ştampila pe un act.) 4. a prinde, a pune. (Îşi ~ barbă şi mustăţi.) 5. v. executa.
(Dicţionar de sinonime)
APLICÁ vb. v. consacra, da, dărui, dedica, destina, devota, hărăzi, închina, trage.
(Dicţionar de sinonime)