aristocrat
[Sinonime]
ARISTOCRÁT, -Ă, aristocraţi, -te, s.m. şi f. Persoană care aparţine aristocraţiei; p.ext. nobil. ♦ (Adjectival) Aristocratic. – Din fr. aristocrate.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ARISTOCRÁ//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Persoană care aparţine aristocraţiei. [Sil. -to-crat] /<fr. aristocrate
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ARISTOCRÁT, -Ă s.m. şi f. Cel care aparţine aristocraţiei. // adj. Distins, ales; aristocratic. [< fr. aristocrate].
(Dicţionar de neologisme)
ARISTOCRÁT, -Ă s. m. f. cel care aparţine aristocraţiei; (p. ext.) nobil. ♢ (adj.) aristocratic. (< fr. aristocrate)
(Marele dicţionar de neologisme)
aristocrát s. m. (sil. -crat), pl. aristocráţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ARISTOCRÁT adj., s. 1. adj. v. ales. 2. s. v. nobil.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Aristocrat ≠ plebeu
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ARISTOCRÁ//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Persoană care aparţine aristocraţiei. [Sil. -to-crat] /<fr. aristocrate
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ARISTOCRÁT, -Ă s. m. f. cel care aparţine aristocraţiei; (p. ext.) nobil. ♢ (adj.) aristocratic. (< fr. aristocrate)
(Marele dicţionar de neologisme)
aristocrát s. m. (sil. -crat), pl. aristocráţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ARISTOCRÁT adj., s. 1. adj. v. ales. 2. s. v. nobil.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Aristocrat ≠ plebeu
(Dicţionar de antonime)