clinicianul
CLINICIÁN, -Ă, clinicieni, -e, s.m. şi f. Medic care lucrează într-o clinică. ♢ (Adjectival) Medic clinician. [Pr.: -ci-an] – Din fr. clinicien.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CLINICI//ÁN ~ánă (~éni, ~éne) m. şi f. Medic care lucrează într-o clinică. /<fr. clinicien
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CLINICIÁN, -Ă s.m. şi f. Medic care studiază bolile prin observaţie directă asupra bolnavilor. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. clinicien].
(Dicţionar de neologisme)
CLINICIÁN, -Ă s. m. f. medic care studiază bolile prin observaţie directă asupra bolnavilor. (< fr. clinicien)
(Marele dicţionar de neologisme)
clinicián s. m. (sil. -ci-an), pl. cliniciéni (sil. -ci-eni)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CLINICI//ÁN ~ánă (~éni, ~éne) m. şi f. Medic care lucrează într-o clinică. /<fr. clinicien
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
CLINICIÁN, -Ă s. m. f. medic care studiază bolile prin observaţie directă asupra bolnavilor. (< fr. clinicien)
(Marele dicţionar de neologisme)
clinicián s. m. (sil. -ci-an), pl. cliniciéni (sil. -ci-eni)
(Dicţionar ortografic al limbii române)