contorsiune
CONTORSIÚNE, contorsiuni, s.f. Răsucire a trupului sau a unei părţi a lui datorită contracţiei musculare; contracţie violentă şi involuntară a muşchilor; crispaţie. [Pr.: -si-u-] – Din fr. contorsion, lat. contorsio, -onis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CONTORSIÚN//E ~i f. Contracţie involuntară şi violentă a muşchilor; crispaţie. [Art. contorsiunea; G.-D. contorsiunii; Sil. -si-u-] /<lat. contorsio, ~onis, fr. contorsion
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
CONTORSIÚNE s.f. Contractare violentă şi involuntară a muşchilor; răsucire a membrelor, a trupului. [Pron. -si-u-, var. contorsie s.f. / cf. fr. contorsion, lat.t. contorsio].
(Dicţionar de neologisme)
CONTORSIÚNE s. f. răsucire a trupului sau a unei părţi a acestuia; contractare violentă şi involuntară a muşchilor. (< fr. contorsion, lat. contorsio)
(Marele dicţionar de neologisme)
contorsiúne s. f. → torsiune
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
CONTORSIÚN//E ~i f. Contracţie involuntară şi violentă a muşchilor; crispaţie. [Art. contorsiunea; G.-D. contorsiunii; Sil. -si-u-] /<lat. contorsio, ~onis, fr. contorsion
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
CONTORSIÚNE s. f. răsucire a trupului sau a unei părţi a acestuia; contractare violentă şi involuntară a muşchilor. (< fr. contorsion, lat. contorsio)
(Marele dicţionar de neologisme)
contorsiúne s. f. → torsiune
(Dicţionar ortografic al limbii române)