deputat

DEPUTÁT, -Ă, deputaţi, -te, s.m. şi f. 1. Persoană aleasă pentru a face parte, pe o anumită perioadă, dintr-un organ reprezentativ al statului. 2. (Înv.) Persoană aleasă şi trimisă într-o misiune importantă; delegat, sol. – Din fr. député, it. deputato.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

DEPUTÁ//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. 1) Persoană aleasă pentru a face parte dintr-un organ reprezentativ al statului. 2) înv. Persoană împuternicită cu o misiune specială; delegat; sol; trimis. /<fr. députe
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

DEPUTÁT, -Ă s.m. şi f. 1. Persoană aleasă prin vot ca reprezentant al unei părţi a populaţiei într-un organ al puterii de stat. 2. Persoană însărcinată cu îndeplinirea unei misiuni. [Cf. fr. député, it. deputato].
(Dicţionar de neologisme)

DEPUTÁT, -Ă s. m. f. persoană aleasă într-un organ reprezentativ al puterii de stat. (< fr. député, lat. deputatus)
(Marele dicţionar de neologisme)

deputat, deputaţi s.m. (intl.) complice. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

deputát s. m., pl. deputáţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
DEPUTÁT s. (POL.) (prin Transilv., ieşit din uz) ablegat.
(Dicţionar de sinonime)