dezarticulatiile
[Sinonime]
DEZARTICULÁŢIE, dezarticulaţii, s.f. Dezarticulare. – Din fr. désarticulation.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEZARTICULÁŢI//E ~i f. rar Traumatism constând în deplasarea unui os din articulaţie; luxaţie; scrântitură. [Art. dezarticulaţia; G.-D. dezarticulaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. dezarticulation
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
DEZARTICULÁŢIE s.f. Dezarticulare. [Gen. -iei, var. dezarticulaţiune s.f. / cf. fr. désarticulation].
(Dicţionar de neologisme)
DEZARTICULÁŢIE s. f. dezarticulare. (< fr. désarticulation)
(Marele dicţionar de neologisme)
dezarticuláţie s. f. (sil. -ţi-e; mf. dez-), art. dezarticuláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. dezarticuláţiei; pl. dezarticuláţii, art. dezarticuláţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DEZARTICULÁŢIE s. v. luxaţie.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
DEZARTICULÁŢI//E ~i f. rar Traumatism constând în deplasarea unui os din articulaţie; luxaţie; scrântitură. [Art. dezarticulaţia; G.-D. dezarticulaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. dezarticulation
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
DEZARTICULÁŢIE s. f. dezarticulare. (< fr. désarticulation)
(Marele dicţionar de neologisme)
dezarticuláţie s. f. (sil. -ţi-e; mf. dez-), art. dezarticuláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. dezarticuláţiei; pl. dezarticuláţii, art. dezarticuláţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
DEZARTICULÁŢIE s. v. luxaţie.
(Dicţionar de sinonime)