esalonul
EŞALÓN, eşaloane, s.n. 1. Fiecare dintre elementele componente ale dispozitivului unei unităţi militare, destinate să îndeplinească o misiune de luptă; parte a unei coloane militare aflate în marş. 2. Unitate de transport (tren, coloană de maşini etc.). – Din fr. échelon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EŞAL//ÓN ~oáne n. 1) Parte a unui dispozitiv de luptă sau de marş. 2) Unitate de transport (coloană de maşini, tren etc.). /<fr. échelon
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
EŞALÓN s.n. 1. Element al unui dispozitiv de luptă sau de marş; unitate de transport. 2. (Av.) Altitudine de zbor. [Pl. -oane. / < fr. échelon].
(Dicţionar de neologisme)
EŞALÓN s. n. 1. (mil.) element al unui dispozitiv de luptă sau de marş. ♢ treaptă ierarhică în organizarea (sub)unităţilor şi marilor unităţi militare. 2. unitate de transport (tren, coloană de maşini etc.). (< fr. échelon)
(Marele dicţionar de neologisme)
eşalón s. n., pl. eşaloáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
EŞAL//ÓN ~oáne n. 1) Parte a unui dispozitiv de luptă sau de marş. 2) Unitate de transport (coloană de maşini, tren etc.). /<fr. échelon
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
EŞALÓN s. n. 1. (mil.) element al unui dispozitiv de luptă sau de marş. ♢ treaptă ierarhică în organizarea (sub)unităţilor şi marilor unităţi militare. 2. unitate de transport (tren, coloană de maşini etc.). (< fr. échelon)
(Marele dicţionar de neologisme)
eşalón s. n., pl. eşaloáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)