expresionismul

EXPRESIONÍSM s.n. Curent artistic şi literar apărut în Germania la începutul sec. XX, care pune accent pe intensitatea expresiei. [Pr.: -si-o-] – Din fr. expressionnisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

EXPRESIONÍSM n. Curent în literatura şi arta modernă care proclamă o tendinţă exagerată de a exprima viaţa interioară mai mult decât impresiile lumii din afară. /<fr. expressionnisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

EXPRESIONÍSM s.n. Mişcare literară şi artistică modernă apărută la începutul sec. XX caracterizată prin tendinţa exagerată de a pune în lumină viaţa interioară (stări de spaimă, de durere, de uimire, de exacerbare a sentimentelor) în dauna lumii din afară şi a impresiilor lăsate de aceasta. [Pron. -si-o-. / < fr. expressionnisme].
(Dicţionar de neologisme)

EXPRESIONÍSM s.n. 1. Curent artistic şi literar modern, apărut în Germania la începutul sec. XX, caracterizat printr-o puternică tendinţă de exprimare spontană a trăirilor interioare (stări de spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe iraţional. 2. Orice formă de artă care vizează intensitatea expresiei. ♦ Stil de arhitectură care acordă prioritate expresiei prin stilizări (exagerate). (din fr. expressionnisme)
(Marele dicţionar de neologisme)

expresionísm s. n. (sil. -si-o-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)