fitingul
FÍTING, fitinguri, s.n. Piesă de legătură tubulară cu ajutorul căreia se poate face o prelungire, o schimbare de direcţie, o derivaţie etc. la conductele metalice pentru fluide, la armături etc. – Din germ. Fitting.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FÍTING ~uri n. Piesă de legătură, cu ajutorul căreia se asamblează ţevile metalice. /<germ. Fitting
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FÍTING s.n. Piesă de asamblare, demontabilă, folosită la conductele metalice pentru fluide. [< engl. fitting].
(Dicţionar de neologisme)
FÍTING s. n. piesă tubulară filetată la capete, folosită pentru asamblarea demontabilă a ţevilor. (< engl. fitting, germ. Fitting)
(Marele dicţionar de neologisme)
fíting s. n., pl. fítinguri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
FÍTING ~uri n. Piesă de legătură, cu ajutorul căreia se asamblează ţevile metalice. /<germ. Fitting
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FÍTING s. n. piesă tubulară filetată la capete, folosită pentru asamblarea demontabilă a ţevilor. (< engl. fitting, germ. Fitting)
(Marele dicţionar de neologisme)
fíting s. n., pl. fítinguri
(Dicţionar ortografic al limbii române)