FUNCŢIONÁ, funcţionez, vb. I. Intranz. A-şi îndeplini funcţia, rolul. ♦ A fi în funcţie, a se afla în stare de funcţionare. [Pr.: -ţi-o-] – Din fr. fonctionner (după funcţie).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A FUNCŢION//Á ~éz intranz. (despre maşini, aparate etc.) A-şi îndeplini funcţia; a se afla în acţiune; a lucra; a merge. [Sil. -ţi-o-] /<fr. functionner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
FUNCŢIONÁ vb. I. intr. A-şi exercita funcţia, rolul. ♦ A fi în funcţie, în stare de funcţionare. [Pron. -ţi-o-. / < fr. fonctionner].
(Dicţionar de neologisme)
FUNCŢIONÁ vb. intr. a-şi exercita funcţia, rolul; a fi în stare de activitate. (< fr. fonctionner)
(Marele dicţionar de neologisme)
funcţioná vb. (sil. -ţi-o-), ind. prez. 3 sg. şi pl. funcţioneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FUNCŢIONÁ vb. 1. v. lucra. 2. (rar) a fiinţa. (~ un birou special de informaţii.) 3. a lucra. (Uzina ~ cu întreaga capacitate.) 4. a merge, a umbla. (Ceasornicul, motorul ~.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A FUNCŢION//Á ~éz intranz. (despre maşini, aparate etc.) A-şi îndeplini funcţia; a se afla în acţiune; a lucra; a merge. [Sil. -ţi-o-] /<fr. functionner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
FUNCŢIONÁ vb. intr. a-şi exercita funcţia, rolul; a fi în stare de activitate. (< fr. fonctionner)
(Marele dicţionar de neologisme)
funcţioná vb. (sil. -ţi-o-), ind. prez. 3 sg. şi pl. funcţioneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
FUNCŢIONÁ vb. 1. v. lucra. 2. (rar) a fiinţa. (~ un birou special de informaţii.) 3. a lucra. (Uzina ~ cu întreaga capacitate.) 4. a merge, a umbla. (Ceasornicul, motorul ~.)
(Dicţionar de sinonime)