greară

GREÁ, greez, vb. I. Tranz. (Mar.) A echipa o navă cu greementul necesar. [Pr.: gre-a] – Din fr. gréer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

GREÁ vb. I. tr. (Mar.) A instala greementul unei nave. [Pron. gre-a, p.i. -eez, 3,6 -ează, ger. -eând. / < fr. gréer].
(Dicţionar de neologisme)

GREÁ vb. tr. a dota o navă cu gremeentul necesar. (< fr. gréer)
(Marele dicţionar de neologisme)

greá vb., ind. prez. 1 sg. greéz, 3 sg. şi pl. greeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ápă-grea (chim) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
GREA adj. v. gravidă, însărcinată.
(Dicţionar de sinonime)