haremul

HARÉM, haremuri, s.n. Totalitatea cadânelor unui mahomedan poligam. ♦ Parte a casei rezervată cadânelor. – Din tc. harem.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HARÉM n. (la musulmanii poligami) 1) Totalitate a soţiilor unui bărbat. 2) Parte a casei rezervată soţiilor. /<turc. harem
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

harém (harémuri), s.n. – Totalitatea cadînelor unui mahomedan poligam. – Mr. hareme. Tc. harem (Roesler 606; Şeineanu, II, 210; Lokotsch 819; Ronzevalle 81), cf. ngr. χαρέμι, alb., bg., sb. harem.
(Dicţionarul etimologic român)

harém s. n., pl. harémuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
HARÉM s. serai. (~ turcesc.)
(Dicţionar de sinonime)