iluminat dex - definiţie, sinonime, conjugare
ILUMINÁ, iluminez, vb. I. 1. Tranz. A (produce şi a) răspândi lumină (artificială) într-o încăpere, pe o stradă etc. 2. Refl. Fig. (Despre faţă, ochi etc. sau despre oameni) A străluci de bucurie, de mulţumire etc.; a se bucura, a se înveseli. – Din fr. illuminer, lat. illuminare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ILUMINÁT1 s.n. Faptul de a (se) ilumina. ♦ Tehnica (producerii şi a) răspândirii luminii (artificiale). ♢ Iluminat de avertizare = lumină intermitentă care se declanşează pentru a atrage atenţia asupra funcţionării defectuoase a unor sisteme, instalaţii, aparate. Iluminat de siguranţă = sistem de lămpi electrice, cu generator propriu, care asigură iluminarea în cazul întreruperii alimentării prin reţeaua electrică publică. – V. ilumina.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ILUMINÁT2, -Ă, iluminaţi, -te, adj. 1. (Despre o încăpere, o stradă, un oraş etc.) Luminat cu lumină artificială. 2. Fig. (Despre faţă, ochi etc. sau despre oameni) Extrem de mulţumit, de fericit; p. ext. inspirat. – V. ilumina.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ILUMIN//Á ~éz 1. tranz. 1) (încăperi, străzi, corpuri etc.) A învălui în lumină; a face luminos. 2) (persoane) A face să se ilumineze. 2. intranz. A degaja lumină. /<fr. illuminer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ILUMIN//Á mă ~éz intranz. (despre faţă, ochi, persoane etc.) A deveni luminos; a-şi recăpăta buna dispoziţie; a se însenina. /<fr. illuminer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ILUMINÁ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care este luminat cu lumină artificială. 2) fig. (despre persoane sau feţele lor) Care exprimă fericire, mulţumire. /<fr. illuminé
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ILUMINÁ vb. I. 1. tr. A lumina puternic (în scop decorativ). 2. refl. (Fig.) A se înviora, a se lumina la faţă; a se înveseli. [< fr. illuminer, lat., it. illuminare].
(Dicţionar de neologisme)

ILUMINÁT, -Ă adj. 1. (Despre o încăpere, o stradă etc.) Luminat cu lumină artificială. 2. (Despre faţă) Înviorat; înveselit. ♦ Inspirat. // s.n. Faptul de a (se) ilumina. ♦ Tehnica producerii şi a răspândirii luminii artificiale. [Cf. fr. illuminé].
(Dicţionar de neologisme)

ILUMINÁ vb. I. tr. a lumina puternic (decorativ). II. refl. (fig.; despre faţă, ochi etc.) a străluci de bucurie. (< fr. illuminer, lat. illuminare)
(Marele dicţionar de neologisme)

ILUMINÁT s. n. 1. iluminare (1). o ~ de avertizare = lumină intermitentă care se declanşează automat pentru a atrage atenţia asupra funcţionării defectuoase a unor sisteme, instalaţii, aparate. 2. tehnica producerii şi răspândirii luminii artificiale. (< ilumina)
(Marele dicţionar de neologisme)

iluminá vb., ind. prez. 1 sg. iluminéz, 3 sg. şi pl. ilumineáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

iluminát s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ILUMINÁT adj. v. inspirat, vizionar.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: il ilu ilum ilumi ilumin

Cuvinte se termină cu literele: at nat inat minat uminat