ÎMPUPÍ, împupesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îmboboci; a înmuguri. – În + pupi. Cf. scr. p u p i t i „a îmboboci”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
împupí vb., ind. prez. 3 sg. împupéşte, imperf. 3 sg. împupeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. împupeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎMPUPÍ vb. v. îmboboci, înmuguri, muguri.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
împupí vb., ind. prez. 3 sg. împupéşte, imperf. 3 sg. împupeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. împupeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎMPUPÍ vb. v. îmboboci, înmuguri, muguri.
(Dicţionar de sinonime)