meseanul

MESEÁN, -Ă, meseni, -e, s.m. şi f. Persoană care participă la un ospăţ, la o masă¹, la un banchet; comesean, conviv. – Masă¹ + suf. -ean.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MES//EÁN ~éni m. Persoană care participă la o masă, la un ospăţ sau la un banchet cu alte persoane; comesean. /masă + suf. ~ean
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

meseán s. m., pl. meséni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MESEÁN s. (pop.) meselnic, (reg.) mesaş. (~ la un praznic.)
(Dicţionar de sinonime)