ogoiul

OGÓI¹, ogoaie, s.n. (Reg.) Loc în care se joacă copiii cu mingea sau loc delimitat (îngrădit) pentru jocuri de copii. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

OGOͲ, ogoiesc, vb. IV. Refl. şi tranz. (Pop.) A (se) linişti, a (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. ♦ Tranz. A menaja, a cruţa. [Var.: ogoiá vb. I] – Din scr. ugojiti. Cf. sl. g o ĩ „pace”.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A OGO//Í ~iésc tranz. A face să se ogoiască. /<sb. ugojiti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE OGO//Í mă ~iésc intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A pierde din intensitate (până la încetare); a se potoli; a se linişti; a se tempera; a se modera; a se domoli. 2) (de-spre fiinţe) A deveni calm înfrânându-se; a se tempera; a se modera; a se domoli. /<sb. ugojiti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ogói s. n., pl. ogoáie
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ogoí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ogoiésc, imperf. 3 sg. ogoiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ogoiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ogói, ogoáie, s.n. (reg.) 1. loc în care se joacă copiii cu mingea; loc delimitat pentru jocurile copiilor. 2. joc practicat de flăcăi şi fete, cu mingea mică, pe un teren delimitat ca cerc. 3. linişte, tihnă, odihnă.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

---

Sinonime:
OGOÍ vb. v. alina, calma, domoli, îmblânzi, linişti, potoli, tempera, uşura.
(Dicţionar de sinonime)