PREZÍCE, prezic, vb. III. Tranz. A spune, a anunţa dinainte ce se va întâmpla, orientându-se după anumite indicaţii prezente, după intuiţie, raţionament etc. A ghici viitorul cuiva (în cărţi, în cafea, în palmă etc.). – Pre1- + zice (după fr. prédire).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A PREZÍCE prezíc tranz. A stabili din timp prin deducţie sau prin intuiţie, aducând la cunoştinţă; a prevesti. ♢ ~ viitorul a pretinde că se poate afla viitorul (ghicind în cărţi, în palmă, în bobi etc.). /pre- + a zice
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
PREZÍCE vb. III. tr. A prevesti. [P.i. prezíc. / după fr. prédire].
(Dicţionar de neologisme)
PREZÍCE vb. tr. a prevesti. (după fr. prédire)
(Marele dicţionar de neologisme)
prezíce vb. zice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PREZÍCE vb. 1. a prevesti, a profetiza, a profeţi, a proroci, a vesti, (înv. şi reg.) a plăzui, a prepune, (prin Transilv.) a pohibi, (înv.) a meni, a proro-cestvui. (Ce a ~ sfântul?) 2. v. ghici.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A PREZÍCE prezíc tranz. A stabili din timp prin deducţie sau prin intuiţie, aducând la cunoştinţă; a prevesti. ♢ ~ viitorul a pretinde că se poate afla viitorul (ghicind în cărţi, în palmă, în bobi etc.). /pre- + a zice
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
PREZÍCE vb. tr. a prevesti. (după fr. prédire)
(Marele dicţionar de neologisme)
prezíce vb. zice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
PREZÍCE vb. 1. a prevesti, a profetiza, a profeţi, a proroci, a vesti, (înv. şi reg.) a plăzui, a prepune, (prin Transilv.) a pohibi, (înv.) a meni, a proro-cestvui. (Ce a ~ sfântul?) 2. v. ghici.
(Dicţionar de sinonime)