sprafce

SPRÁFCĂ, sprafce, s.f. 1. (Înv.) Cercetare (judecătorească); anchetă. 2. (Fam.; în expr.) A face sprafca (sau sprafcă) din... (sau de...) = a jefui, a risipi, a distruge. – Din rus. spravka.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

spráfcă (-ắfci), s.f. – Informaţie, investigaţie, anchetă. Rus. spravka, pol. sprawka (Tiktin).
(Dicţionarul etimologic român)

spráfcă s. f., g.-d. art. spráfcei; pl. spráfce
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
SPRÁFCĂ s. v. anchetare, anchetă, cercetare, instruire.
(Dicţionar de sinonime)