ZAVISTUÍ, zavistuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A invidia, a pizmui. ♦ Intranz. A face sau a băga intrigi. [Var.: zavistií vb. IV] – Din sl. zavistvovati.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ZAVISTU//Í ~iésc înv. 1. tranz. A trata cu zavistie; a invidia; a pizmui. 2. intranz. A face intrigi; a pune la cale o intrigă. /<sl. zavistovati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
zavistuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zavistuiésc, imperf. 3 sg. zavistuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zavistuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ZAVISTUÍ vb. v. complota, conjura, conspira, invidia, jindui, lăcomi, pizmui, râvni, unelti.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ZAVISTU//Í ~iésc înv. 1. tranz. A trata cu zavistie; a invidia; a pizmui. 2. intranz. A face intrigi; a pune la cale o intrigă. /<sl. zavistovati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ZAVISTUÍ vb. v. complota, conjura, conspira, invidia, jindui, lăcomi, pizmui, râvni, unelti.
(Dicţionar de sinonime)