încifrau
[Conjugare]
ÎNCIFRÁ, încifrez, vb. I. Tranz. A reda o idee, un sentiment etc., în mod indirect, simbolic, metaforic; a exprima o idee, un sentiment etc. într-un limbaj criptic, care cere o iniţiere pentru a fi înţeles. – În + cifru.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNCIFRÁ vb. I. tr. A cifra (2) [în DN]. [Cf. fr. chiffrer].
(Dicţionar de neologisme)
ÎNCIFRÁ vb. tr. a reda o idee, un sentiment etc. în mod indirect, simbolic, metaforic; a încurca, a complica. (după fr. chiffrer)
(Marele dicţionar de neologisme)
încifrá vb., ind. prez. 1 sg. încifréz, 3 sg. şi pl. încifreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNCIFRÁ vb. I. tr. A cifra (2) [în DN]. [Cf. fr. chiffrer].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
încifrá vb., ind. prez. 1 sg. încifréz, 3 sg. şi pl. încifreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)