împăunare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎMPĂUNÁ, împăunez, vb. I. Refl. A se făli, a se mândri, a se fuduli. [Pr.: -pă-u-] – În + păun (după fr. pavaner).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎMPĂUNÁRE, împăunări, s.f. Acţiunea de a se împăuna. [Pr.: -pă-u-] – V. împăuna.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE ÎMPĂUN//Á mă ~éz intranz. 1) A deveni (foarte) fudul (ca un păun); a se înfumura; a se îngâmfa. ~ cu succesele altuia. 2) A-şi da importanţă; a se umfla în pene; a se semeţi; a se înfumura; a se îngâmfa. [Sil. -pă-u-] /în + păun
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

împăuná vb. (sil. -pă-u-), ind. prez. 1 sg. împăunéz, 3 sg. şi pl. împăuneáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. împăunéze
(Dicţionar ortografic al limbii române)

împăunáre s. f. (sil. -pă-u-), g.-d. art. împăunării; pl. împăunări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎMPĂUNÁ vb. v. îngâmfa.
(Dicţionar de sinonime)

ÎMPĂUNÁRE s. v. îngâmfare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: im imp impa impau impaun

Cuvinte se termină cu literele: re are nare unare aunare