împilător

ÎMPILĂTÓR, -OÁRE, împilători, -oare, adj. (Adesea substantivat, m.) Care împilează; asupritor. – Împila + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎMPILĂT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) şi substantival (despre persoane, popoare) Care împilează; asupritor; opresor; exploatator. /a împila + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

împilătór adj. m., pl. împilătóri; f. sg. şi pl. împilătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎMPILĂTÓR adj., s. v. opresor.
(Dicţionar de sinonime)