înăbuşitoare

ÎNĂBUŞITÓR, -OÁRE, înăbuşitori, -oare, adj. Care înăbuşă (1); sufocant, asfixiant. – Înăbuşi + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNĂBUŞIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care înăbuşă; sufocant. O căldură ~oare. /a înăbuşi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

înăbuşitór adj. m., pl. înăbuşitóri; f. sg. şi pl. înăbuşitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎNĂBUŞITÓR adj. 1. v. asfixiant. 2. v. irespirabil. 3. v. sufocant.
(Dicţionar de sinonime)