înțolit dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNŢOLÍ, înţolesc, vb. IV. Tranz. şi refl. (Fam.) A (se) îmbrăca în haine noi; a (se) îmbrăca bine, elegant; ţig. a parveni. – În + ţol.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNŢOLÍT, -Ă, înţoliţi, -te, adj. (Fam.) Care este bine îmbrăcat, care are haine noi; fig. parvenit. – V. înţoli.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNŢOL//Í ~ésc tranz. A face să se înţolească. /în + ţol
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNŢOL//Í mă ~ésc intranz. 1) fam. A-şi procura îmbrăcăminte; a-şi face haine. 2) A ajunge la o situaţie materială relativ bună; a se chivernisi; a se pospăi. /în + ţol
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

înţolí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. înţolésc, imperf. 3 sg. înţoleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. înţoleáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

înţolít, înţolítă, adj. (pop.) 1. îmbrăcat bine. 2. împodobit, ornat.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

înţolít s.n. (pop.) 1. înţolire, îmbrăcare cu obiecte bune. 2. împodobire, ornare.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: in int into intol intoli

Cuvinte se termină cu literele: it lit olit tolit ntolit