încântat

ÎNCÂNTÁ, încấnt, vb. I. 1. Tranz. A produce o stare de bucurie, de mulţumire, de entuziasm, de satisfacţie; a fermeca, a fascina, a vrăji. 2. Tranz. şi refl. A (se) amăgi, a (se) înşela, a (se) păcăli. – În + cânta (după fr. enchanter).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCÂNTÁT, -Ă, încântaţi, -te, adj. Plin de bucurie, de mulţumire, de entuziasm; fermecat, vrăjit, fascinat. ♢ Expr. Încântat (de cunoştinţă), formulă de politeţe prin care o persoană îşi exprimă mulţumirea când face cunoştinţă cu cineva. ♦ (Rar) Încântător. – V. încânta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNCÂNTÁ încânt tranz. 1) A face să fie cuprins de uimire şi admiraţie; a fermeca; a vrăji; a fascina; a delecta; a desfăta. 2) A ademeni prin făgăduinţe; a înşela cu promisiuni; a momi. /în + a cânta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÎNCÂNTÁ vb. I. tr. A fermeca, a entuziasma; a amuza. [P.i. încânt. / după fr. enchanter].
(Dicţionar de neologisme)

INCANTÁT, -Ă adj. (Liv.) Vrăjit, magic. [Cf. lat. incantatus].
(Dicţionar de neologisme)

ÎNCÂNTÁ vb. tr. a fermeca; a entuziasma; a amuza. (după fr. enchanter)
(Marele dicţionar de neologisme)

INCANTÁT, -Ă adj. vrăjit, magic. (< lat. incantatus)
(Marele dicţionar de neologisme)

încântá vb., ind. prez. 1 sg. încânt, 3 sg. şi pl. încântă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎNCÂNTÁ vb. 1. a atrage, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfăta, a fascina, a fermeca, a răpi, a seduce, a subjuga, a vrăji, (fig.) a hipnotiza, a magnetiza. (Spectacolul l-a ~.) 2. v. bucura. 3. v. înşela.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCÂNTÁT adj. 1. captivat, cucerit, fascinat, fermecat, răpit, sedus, subjugat, vrăjit. (Un public ~.) 2. v. radios.
(Dicţionar de sinonime)