încăla dex - definiţie, sinonime, conjugare
A SE ÎNCĂL//Á mă ~éz intranz. pop. (persoane) A deveni gras; a se îngrăşa; a se rotunji; a se împlini. /<lat. incallare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

încălá (-léz, -át), vb. – A se îngrăşa, a face burtă. – Var. ingăla. Origine obscură. Pare să fie un der. de la lat. callēre „a face bătături, a se înăspri pielea”, dacă se admite trecerea semantică de la „a se îngroşa pielea” la „a se îngrăşa” în general, cf. Tiktin; DAR; iar pentru părerea contrară, cf. Philippide, II, 718. Celelalte explicaţii sînt insuficiente: din alb. galë „gras”, ngal „a se îngrăşa” (Cihac, II, 718); de la cal (Philippide, Principii, 148; Scriban); de la călău „om gras”, der. de la cal (Iordan, ZRPh., LVI, 230 şi BL, IX, 67). Var. se datorează unei confuzii cu îngăla „a murdări”.
(Dicţionarul etimologic român)



Sinonime:
ÎNCĂLÁ vb. v. împlini, îngrăşa, rotunji.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inc inca incal

Cuvinte se termină cu literele: la ala cala ncala