ÎNCĂTĂRĂMÁ, încătărămez, vb. I. Tranz. A încheia, a prinde îmbrăcămintea sau încălţămintea în catarame. – În + cataramă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ÎNCĂTĂRĂM//Á ~éz tranz. (obiecte de îmbrăcăminte sau de încălţăminte) A încheia cu o cataramă. /în + cătăramă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
încătărămá vb., ind. prez. 1 sg. încătărăméz, 3 sg. şi pl. încătărămeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNCĂTĂRĂMÁ vb. v. ghiftui, îmbuiba, îndopa.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A ÎNCĂTĂRĂM//Á ~éz tranz. (obiecte de îmbrăcăminte sau de încălţăminte) A încheia cu o cataramă. /în + cătăramă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNCĂTĂRĂMÁ vb. v. ghiftui, îmbuiba, îndopa.
(Dicţionar de sinonime)