închegătură

ÎNCHEGĂTÚRĂ, închegături, s.f. (Rar) Închegare; (concr.) locul unde se îmbină două obiecte sau două părţi ale unui obiect. – Închega + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

închegătúră s. f., g.-d. art. închegătúrii; pl. închegătúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎNCHEGĂTÚRĂ s. v. coagulare, închegare.
(Dicţionar de sinonime)