încoace dex - definiţie, sinonime, conjugare

încoace

[Sinonime]
ÎNCOÁCE adv. 1. Înspre mine, spre locul unde mă aflu; în direcţia mea. ♢ (În loc. adv.) Încoace şi încolo = dintr-o parte în alta. (Pop. şi fam.; substantivat, n.) A avea pe vino-ncoace = a avea farmec, a fi cuceritor, atrăgător. ♢ Expr. Ce mai încoace (şi) încolo = de ce atât a vorbă? e inutilă orice discuţie. 2. Înspre momentul de faţă, mai apropiat de epoca noastră. [Var.: încoá adv.] – Lat. in-eccu(m)-hocce.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCOÁCE adv. 1) Înspre mine; în partea (sau în direcţia) mea; în partea aceasta. Vino ~.A se da mai ~ a se apropia. ~ şi încolo într-o parte şi în alta; în toate direcţiile. A avea pe vino-ncoace a avea ceva atrăgător. 2) Mai aproape de timpul actual; înspre timpul prezent. ♢ Mai ~ a) mai aproape; b) într-un timp mai apropiat. De la o vreme ~ de câtva timp. [Sil. -coa-] /<lat. in-eccu[m]-hocce
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

încoáce adv. – Înspre mine. – Megl. ancoaţi. De la acoace, cuvînt păstrat în cîteva comp. ca în(tr’) a coace, şi aceasta de la eccum hocce (Puşcariu, ZRPh., XXXII, 478; Candrea-Dens., 851; DAR; după Philippide, Principii, 92, de la in ecce hacce). Încoa (mr. ncoa, megl. anco), adv. (înspre mine) pare să fie reducere a cuvîntului anterior (der. de la eccum illac propusă de DAR pare mai puţin probabilă, întrucît sensul ar fi trebuit să fie cel de încolo; astfel încît autorul trebuie să admită o încrucişare cu încoace). – Der. dincoace, adv. (de partea asta), cu prep. de, cf. dincolo.
(Dicţionarul etimologic român)

vino-ncoáce s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

încoáce adv. (sil. -coa-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VINO-NCOÁCE s. v. sex-appeal.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCOÁCE adv. (pop.) întracoace, (reg.) acoace. (Vino ~.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Încoaceîncolo
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inc inco incoa incoac

Cuvinte se termină cu literele: ce ace oace coace ncoace