încondeiat dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNCONDEIÁ, încondeiez, vb. I. Tranz. 1. A împodobi ouăle (de Paşti), obiectele de ceramică etc. cu desene (făcute cu condeiul). ♦ Fig. (Pop.) A înnegri sprâncenele sau genele. 2. Fig. A vorbi de rău pe cineva; a defăima, a calomnia, a ponegri. – În + condei.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCONDEIÁT1 s.n. Faptul de a încondeia. – V. încondeia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCONDEIÁT2, -Ă, încondeiaţi, -e, adj. 1. (Despre ouăle de Paşti, obiecte de ceramică etc.) Împodobit cu desene (făcute cu condeiul). ♦ Fig. (Pop.; despre sprâncene sau gene) Înnegrit (cu creionul). 2. Defăimat, calomniat. – V. încondeia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNCONDE//IÁ ~iéz tranz. 1) (mai ales obiecte de ceramică) A împodobi cu desene (făcute cu condeiul). 2) (genele sau sprâncenele) A vopsi cu negru; a înnegri. 3) fig. (persoane) A prezenta în lumină defavorabilă. /în + condei
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

încondeiá vb., ind. prez. 1 sg. încondeiéz, 3 sg. şi pl. încondeiáză, 1 pl. încondeiém; conj. prez. 3 sg. şi pl. încondeiéze; ger. încondeínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)

încondeiát s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNCONDEIÁ vb. (pop.) a împistri, a scrie. (A ~ ouă.)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCONDEIÁ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCONDEIÁT adj. (reg.) împistrit. (Ouă ~.)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCONDEIÁT adj., s. v. bârfit, calomniat, de-făimat, denigrat, discreditat, ponegrit.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inc inco incon incond

Cuvinte se termină cu literele: at iat eiat deiat ndeiat