încondeiere dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNCONDEIÁ, încondeiez, vb. I. Tranz. 1. A împodobi ouăle (de Paşti), obiectele de ceramică etc. cu desene (făcute cu condeiul). ♦ Fig. (Pop.) A înnegri sprâncenele sau genele. 2. Fig. A vorbi de rău pe cineva; a defăima, a calomnia, a ponegri. – În + condei.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCONDEIÉRE, încondeieri, s.f. Acţiunea de a încondeia şi rezultatul ei. – V. încondeia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNCONDE//IÁ ~iéz tranz. 1) (mai ales obiecte de ceramică) A împodobi cu desene (făcute cu condeiul). 2) (genele sau sprâncenele) A vopsi cu negru; a înnegri. 3) fig. (persoane) A prezenta în lumină defavorabilă. /în + condei
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

încondeiá vb., ind. prez. 1 sg. încondeiéz, 3 sg. şi pl. încondeiáză, 1 pl. încondeiém; conj. prez. 3 sg. şi pl. încondeiéze; ger. încondeínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)

încondeiére s. f., g.-d. art. încondeiérii; pl. încondeiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNCONDEIÁ vb. (pop.) a împistri, a scrie. (A ~ ouă.)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCONDEIÁ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCONDEIÉRE s. v. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigra-re, discreditare, ponegreală, ponegri-re, şoaptă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inc inco incon incond

Cuvinte se termină cu literele: re ere iere eiere deiere