încopciere dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNCOPCIÁ, încopciez, vb. I. Tranz. 1. (Rar) A închide o copcă; a încheia o haină în copci. 2. A îmbina două piese de tablă, introducând limbile uneia în golurile corespunzătoare ale celeilalte, după care limbile astfel montate se răsucesc. [Pr.: -ci-a] – În + copcă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCOPCIÉRE, încopcieri, s.f. Acţiunea de a încopcia. [Pr.: -ci-e-] – V. încopcia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNCOPCI//Á ~éz tranz. 1) (obiecte de îmbrăcăminte) A prinde în copci. 2) (piese de tablă) A împreuna introducând limbile uneia în golurile corespunzătoare ale celeilalte şi îndoindu-le. /în + copcă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

încopciá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. încopciéz, 3 sg. şi pl. încopciáză, 1 pl. încopciém (sil. -ci-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. încopciéze; ger. încopciínd (sil. -ci-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

încopciére s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. încopciérii; pl. încopciéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

încopciá, încopciéz, vb. I (pop.) 1. a pune copcă, a prinde în copci, a incheia cu copci. 2. (fig.) a uni, a căsători (pe cineva cu altcineva). 3. (fig.; despre mâini) a-şi încrucişa.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: in inc inco incop incopc

Cuvinte se termină cu literele: re ere iere ciere pciere