încordare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNCORDÁ, încordez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A(-şi) contracta muşchii corpului, p. ext. corpul întreg, în vederea unui efort. ♦ Fig. A-şi concentra atenţia, memoria, voinţa etc. ♦ Tranz. (Rar) A stimula, a întări. 2. Tranz. A întinde (puternic) o coardă, un arc, un cablu etc. ♦ A acorda un instrument muzical cu coarde, prin întinderea coardelor. 3. Tranz. A lega coardele viţei de vie. 4. Refl. Fig. (Despre raporturile dintre oameni) A ajunge într-o stare de tensiune (maximă), a se înăspri. – În + coardă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCORDÁRE, încordări, s.f. Acţiunea de a (se) încorda şi rezultatul ei; încordătură. – V. încorda.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNCORD//Á ~éz tranz. 1) A face să se încordeze. 2) (cabluri, arcuri etc.) A face să fie bine întins. 3) (instrumente muzicale) A pune tonurile la înălţimea cerută; a acorda. /în + coardă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNCORD//Á mă ~éz intranz. 1) (despre muschi) A trece din starea de relaxare în stare de tensiune. 2) (despre relaţii sociale) A deveni mai tensionat; a se înrăutăţi; a se complica; a se agrava; a se înăspri. 3) A-şi fixa în mod conştient (într-o singură direcţie) forţele fizice sau intelectuale; a se concentra. /în + coardă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÎNCORD//ÁRE ~ări f. 1) v. A ÎNCORDA şi A SE ÎNCORDA. ♢ Cu ~ din toate puterile (fizice şi/sau intelectuale). 2) fig. Stare de spirit încordată; tensiune. /v. a încorda
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÎNCORDÁ vb. I. tr., refl. a(-şi) aduce muşchii, corpul într-o stare de tensiune. II. refl. (fig.) a face un efort deosebit pentru a înţelege, pentru a-şi aduce aminte. III. tr. a întinde un arc, un cablu; (p. ext.) a înstruna un instrument muzical. (< în- + coardă)
(Marele dicţionar de neologisme)

încordá vb., ind. prez. 1 sg. încordéz, 3 sg. şi pl. încordeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

încordáre s. f., g.-d. art. încordării; pl. încordări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNCORDÁ vb. 1. a înstruna, a întinde, a struni. (A ~ arcul.) 2. (reg.) a cetlui, a îmbredeli. (~ bine ferăstrăul.) 3. v. întinde. 4. v. opinti. 5. v. concentra. 6. v. tensiona.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCORDÁRE s. 1. înstrunare, întindere, strunire, (înv.) încordătură. (~ a arcului.) 2. v. întindere. 3. întindere, tensiune. (~ muşchilor.) 4. v. con-centrare. 5. v. înfrigurare. 6. tensionare. (ă relaţiilor dintre ei.) 7. v. tensiune. (Stare de ~.)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCORDÁRE s. v. febră.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A (se) încorda ≠ a (se) destinde
(Dicţionar de antonime)

A (se) încorda ≠ a (se) slăbi
(Dicţionar de antonime)

A se încorda ≠ a se relaxa
(Dicţionar de antonime)

Încordare ≠ destindere, relaxare
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inc inco incor incord

Cuvinte se termină cu literele: re are dare rdare ordare