încornorat dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNCORNORÁ, încornorez, vb. I. Tranz. A pune coarne. ♦ Fig. A exagera, a deforma realitatea; a înflori. ♦ Fig. (Fam.) A-şi înşela soţul sau soţia. – Din încornorat (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCORNORÁT, -Ă, încornoraţi, -te, adj. 1. Care are coarne, cu coarne. ♦ Fig. (Despre fapte sau vorbe) Exagerat, neconform cu realitatea; umflat, înflorit. ♦ Fig. (Fam.; despre soţi) Înşelat. ♦ (Substantivat, m.; art.) Dracul. – În + corn + suf. -at.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNCORNOR//Á ~éz tranz. 1) (fapte relatate) A denatura prin adăugare de elemente născocite. 2) pop. (soţi) A jigni prin încălcarea fidelităţii conjugale; a înşela. /în + corn
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÎNCORNORÁ//T1 ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A ÎNCORNORA. 2) (despre animale) Care are coarne; cornut. 3) (despre soţi) Care este înşelat în căsnicie. /v. a încornora
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÎNCORNORÁ//T2 ~ţi m. mai ales art. Duh al răului. /v. a încornora
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

încornorá vb., ind. prez. 1 sg. încornoréz, 3 sg. şi pl. încornoreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNCORNORÁ vb. v. exagera, înşela, trăda.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCORNORÁTUL s. art. v. drac.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCORNORÁT adj., s. v. înşelat, trădat.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inc inco incor incorn

Cuvinte se termină cu literele: at rat orat norat rnorat