încruntătură dex - definiţie, sinonime, conjugare

încruntătură

ÎNCRUNTĂTÚRĂ, încruntături, s.f. 1. Faptul de a (se) încrunta; înfăţişare încruntată (1); cută pe frunte, între sprâncene. 2. (Înv.) Urmă, pată de sânge. – Încrunta + suf. -ătură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCRUNTĂTÚR//Ă ~i f. 1) Cută (pe frunte sau între sprâncene) apărută ca semn de nemulţumire sau de încordare. 2) Expresie încruntată a feţei. /a (se) încrunta + suf. ~ătură
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

încruntătúră s. f., g.-d. art. încruntătúrii; pl. încruntătúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: in inc incr incru incrun

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura tatura