încruntare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNCRUNTÁ, încrúnt, vb. I. 1. Refl. şi tranz. A apropia sprâncenele sau a face cute între sprâncene ori pe frunte (în semn de nemulţumire, de mânie, de îngrijorare etc.); a privi aspru. 2. Refl. (Înv.) A se umple de sânge; a se înroşi. – În + crunta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCRUNTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) încrunta. ♦ Privire aspră sau posomorâtă. – V. încrunta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNCRUNTÁ încrúnt tranz. (sprâncenele sau fruntea) A face să se încrunte. [Sil. în-crun-] /în + a crunta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNCRUNTÁ mă încrúnt intranz. 1) A exprima nemulţumire (printr-o mină cruntă); a lua o înfăţişare supărată. 2) înv. A se umple de sânge. /în + înv. a (se) crunta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

încruntá vb., ind. prez. 1 sg. încrúnt, 3 sg. şi pl. încrúntă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

încruntáre s. f., g.-d. art. încruntării; pl. încruntări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNCRUNTÁ vb. a se întuneca, a se mohorî, a se posomorî. (Ce te-ai ~ astfel?)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCRUNTÁ vb. v. înroşi, însângera, roşi, sângera.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCRUNTÁRE s. întunecare, mohoreală, posomoreală, (rar) posăceală. (Ce e această ~ la tine?)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCRUNTÁRE s. v. însângerare, sângerare, sângerat, sângerătură.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A se încrunta ≠ a se descrunta
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inc incr incru incrun

Cuvinte se termină cu literele: re are tare ntare untare