încumetare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNCUMETÁ, încúmet, vb. I. Refl. 1. A îndrăzni; a cuteza. 2. (Urmat de determinări introduse prin prep. „în”) A se bizui, a se încrede în ceva. [Var.: (reg.) încuméte vb. III] – Cf. lat. c o m m i t t e r e.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCUMETÁRE s.f. Acţiunea de a se încumeta şi rezultatul ei; cutezanţă. – V. încumeta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE ÎNCUMETÁ mă încúmet intranz. 1) (urmat, mai ales, de o propoziţie complementară cu conjunctiv) A se expune unui risc biruind frica sau jena; a cuteza; a îndrăzni. 2) A avea toată nădejdea; a se încrede. /în + lat. cumeta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

încumetá (încumetát, át), vb. refl. – 1. A se întemeia, a se sprijini. – 2. A îndrăzni, a cuteza. – Var. încumete, (în)cumeţi. Lat. committĕre (Philippide, Principii, 141; Tiktin; Candrea-Dens., 434; DAR); cf. sp. acometer. Este dublet al lui comite, vb., din fr. commettre. Part. circulă de asemenea, fiind mai ales înv., în forma încumes.
(Dicţionarul etimologic român)

încumetá vb., ind. prez. 1 sg. încúmet, 3 sg. şi pl. încúmetă; conj. prez. 3 sg. şi pl. încúmete
(Dicţionar ortografic al limbii române)

încumetáre s. f., g.-d. art. încumetării
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNCUMETÁ vb. 1. v. îndrăzni. 2. a cuteza, a îndrăzni, a pofti. (Să nu te ~ să întârzii!)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCUMETÁ vb. v. baza, bizui, conta, fundamenta, încrede, întemeia, sprijini.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCUMETÁRE s. v. curaj.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A se încumeta ≠ a (se) jena, a se ruşina, a se sfii
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inc incu incum incume

Cuvinte se termină cu literele: re are tare etare metare