îndărătul

ÎNDĂRẮTUL prep. În dosul (cuiva), în urma (cuiva sau a ceva), după (ceva). – V. îndărăt.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNDĂRẮTUL prep. (urmat de un substantiv în genitiv sau de un substitut al acestuia, exprimă un raport spaţial, indicând locul din urma cuiva sau a ceva) Înapoia; în urma; în dosul (cuiva sau a ceva); după (ceva); în spatele. Îndărătul pădurii. /Din îndărăt
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

îndărătul prep.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎNDĂRĂTUL prep. v. înapoia.
(Dicţionar de sinonime)