îndemânatic
[Sinonime]
ÎNDEMÂNÁTIC, -Ă, îndemânatici, -ce, adj. 1. Care execută bine şi uşor orice muncă manuală; iscusit, dibaci. ♦ (Adverbial) Cu îndemânare. 2. De care te foloseşti cu uşurinţă; comod. 3. (Înv.) Potrivit, favorabil. [Var.: îndemânátec, -ă, îndemănátec, -ă adj.] – Îndemână + suf. -atic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNDEMÂNÁTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care are îndemânare; dibaci; iscusit; abil. Meseriaş ~. 2) Care poate fi folosit cu uşurinţă; comod. Instrument ~. /v. a îndemâna + suf. ~atic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
îndemânátic adj. m., pl. îndemânátici; f. sg. îndemânátică, pl. îndemânátice
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNDEMÂNÁTIC adj. 1. abil, deştept, dibaci, ingenios, iscusit, isteţ, meşter, priceput, (pop.) mehenghi, (înv. şi reg.) pricopsit, (prin Transilv.) prinzaci, (înv.) meşteşugareţ, practic, (fam. fig.) breaz. (Un meseriaş ~.) 2. iscusit, priceput, (înv.) practicos, practisit. (Un doctor ~.) 3. v. inteligent.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNDEMÂNÁTIC adj. v. avantajos, comod, confortabil, favorabil, prielnic, propice.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Îndemânatic ≠ inabil, incomod
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNDEMÂNÁTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care are îndemânare; dibaci; iscusit; abil. Meseriaş ~. 2) Care poate fi folosit cu uşurinţă; comod. Instrument ~. /v. a îndemâna + suf. ~atic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
ÎNDEMÂNÁTIC adj. 1. abil, deştept, dibaci, ingenios, iscusit, isteţ, meşter, priceput, (pop.) mehenghi, (înv. şi reg.) pricopsit, (prin Transilv.) prinzaci, (înv.) meşteşugareţ, practic, (fam. fig.) breaz. (Un meseriaş ~.) 2. iscusit, priceput, (înv.) practicos, practisit. (Un doctor ~.) 3. v. inteligent.
(Dicţionar de sinonime)
ÎNDEMÂNÁTIC adj. v. avantajos, comod, confortabil, favorabil, prielnic, propice.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Îndemânatic ≠ inabil, incomod
(Dicţionar de antonime)