îndesi dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNDESÁ, îndés, vb. I. 1. Tranz. A apăsa, a presa ca să încapă cât mai mult într-un spaţiu restrâns, a vârî cu forţa (într-un spaţiu limitat); a înghesui, a bucşi. ♦ A face cât mai compact (un material). 2. Tranz. A-şi aşeza pălăria, căciula, şapca, trăgând-o cât mai mult pe cap. 3. Refl. (Despre o mulţime de persoane sau de lucruri în mişcare) A se aduna, a se îngrămădi unul lângă altul, unul peste altul; a se înghesui. ♦ (Pop.) A se grăbi, a da zor. – Lat. in-de(n)sare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNDESÍ, îndesesc, vb. IV. Refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină mai des, mai compact. ♦ A (se) înmulţi. – În + des.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNDESÁ îndés tranz. 1) (obiecte) A vârî cu forţa într-un spaţiu restrâns (ca să încapă mai mult); a înghesui; a ticsi. ~ rufele într-un sac. 2) (căciula, pălăria etc.) A trage peste urechi, peste ochi. /<lat. inde[n]sare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNDESÁ mă îndés intranz. fam. (despre fiinţe) A se aduna în număr mare într-un spaţiu restrâns, împingându-se în dezordine; a se buluci; a se înghesui; a se îmbulzi. /<lat. inde[n]sare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A ÎNDES//Í ~ésc tranz. A face să se îndesească. ♢ A o ~ (pe la cineva sau pe undeva) a trece sau a veni tot mai des (pe la cineva sau pe undeva). A o ~ (cu ceva) a face (ceva) tot mai des. /în + des
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNDES//Í pers. 3 se ~éşte intranz. 1) A deveni mai des. Respiraţia s-a ~it. Plimbările se ~esc. Ploaia se ~eşte. 2) (despre lichide) A deveni mai dens; a se îngroşa. 3) (despre mulţimi de persoane) A spori numeric; a se înmulţi. Rândurile s-au ~it. /în + des
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

îndesá (îndés, îndesát), vb. – 1. A presa, a apăsa. – 2. A înghesui, a burduşi. – 3. A strivi, a stîlci. – 4. A bătători, a îndesa. – 5. A înfige. – 6. A hăitui, a hărţui, a prigoni. – 7. (Refl.) A se înghedui, a se îngrămădi. – 8. (Refl.) A se condensa, a se face cît mai compact. – 9. A înmulţi, a repeta. – 10. (Refl.) A se sătura. – Mr. (î)ndes, ndisare, megl. andes, andisari. Lat. densāre (Puşcariu 831; Candrea-Dens., 486; DAR), cf. des. Ar putea fi şi der. intern al lui des; pare însă mai curînd că acest der. e var. îndesi, care se foloseşte mai ales cu sensul 9 şi care, în acest caz, ar fi mai curînd un dublet neol. (DAR îl consideră var., cu schimbare de suf.; după Densusianu, Hlr., 150, din lat. densῑre, cf. Puşcariu 831). – Der. îndesat, adj. (cu conţinutul presat; foarte plin; înfipt; apăsat, rostit cu insistenţă; dens; mic şi gros, rotofei), cf. mr. ndisat; îndesătură, s.f. (înv., insistenţă).
(Dicţionarul etimologic român)

îndesá (a înghesui) vb., ind. prez. 1 sg. îndés, 3 sg. şi pl. îndeásă; ger. îndesând
(Dicţionar ortografic al limbii române)

îndesí (a deveni sau a face să devină mai des) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. îndesésc, imperf. 3 sg. îndeseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. îndeseáscă; ger. îndesínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNDESÁ vb. 1. v. îngrămădi. 2. v. îmbulzi. 3. a se băga, a se îmbulzi, a se înghesui, a se îngrămădi, a se vârî. (Nu vă mai ~ aşa în mine!) 4. a băga, a înfunda, a trage, a vârî. (~ căciula pe cap.) 5. v. bătători. 6. v. tasa.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNDESÍ vb. a creşte, a se îngroşa, a se înmulţi, a spori. (Rândurile s-au ~.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A (se) îndesi ≠ a (se) rări
(Dicţionar de antonime)

A îndesi ≠ a rări
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ind inde indes

Cuvinte se termină cu literele: si esi desi ndesi