îndrăgostire dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNDRĂGOSTÍ, îndrăgostesc, vb. IV. Refl. A prinde dragoste de cineva, a începe să iubească pe cineva; a se amoreza, a se înamora. ♦ Tranz. (Neobişnuit) A iubi pe cineva. ♦ Refl. recipr. (Pop.) A se iubi. – În + dragoste.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNDRĂGOSTÍRE s.f. (Rar) Faptul de a (se) îndrăgosti; îndrăgire, înamorare. – V. îndrăgosti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNDRĂGOST//Í ~ésc tranz. rar A face să se îndrăgostească. /în + dragoste
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNDRĂGOST//Í mă ~ésc intranz. A prinde dragoste (faţă de o persoană de sex opus); a se înamora; a se amoreza. ~ de cineva. /în + dragoste
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

îndrăgostí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. îndrăgostésc, imperf. 3 sg. îndrăgosteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. îndrăgosteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

îndrăgostíre s. f., g.-d. art. îndrăgostírii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNDRĂGOSTÍ vb. a se amoreza, (livr.) a se înamora.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNDRĂGOSTÍRE s. (livr.) înamorare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ind indr indra indrag

Cuvinte se termină cu literele: re ire tire stire ostire