îndușmăni

ÎNDUŞMĂNÍ, înduşmănesc, vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A se duşmăni. – În + duşmăni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

înduşmăní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. înduşmănésc, imperf. 3 sg. înduşmăneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. înduşmăneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ÎNDUŞMĂNÍ vb. v. duşmăni, urî, vrăjmăşi.
(Dicţionar de sinonime)