îndulcit dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNDULCÍ, îndulcesc, vb. IV. 1. Tranz. A face ca o mâncare sau o băutură să fie (mai) dulce (prin adaos de zahăr, miere etc.); p. ext. (pop.) a face mai gustos. ♦ Refl. A mânca dintr-o mâncare gustoasă; a se înfrupta. ♢ Expr. A se îndulci la ceva = a descoperi un lucru bun şi a-l căuta mereu; a se deda la... 2. Refl. A trage folos, a se înfrupta. 3. Tranz. Fig. A face mai bun, a satisface; a umple de mulţumire; a desfăta. 4. Tranz. Fig. A face mai puţin aspru, mai puţin dur, mai puţin violent; a domoli, a estompa. ♦ Tranz. şi refl. A (se) îmbuna, a (se) îmblânzi. – În + dulce.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNDULCÍT, -Ă, îndulciţi, -te, adj. 1. (Despre mâncăruri şi băuturi) Care a fost făcut (mai) dulce (prin adaos de zahăr, miere etc.). 2. Fig. Blând, domol. – V. îndulci.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNDULC//Í ~ésc tranz. 1) A face să se îndulcească; a face (mai) dulce. 2) pop. A aduce într-o stare de încântare; a umple de satisfacţie; a desfăta. ~ viaţa cuiva. /în + dulce
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNDULC//Í mă ~ésc intranz. 1) (despre fructe, mâncăruri, băuturi etc.) A deveni (mai) dulce. 2) fig. A deveni mai bun sau mai blând; a se îmbuna; a se îmblânzi; a se înmuia. 3) A gusta puţin din ceva dorit; a se înfrupta. /în + dulce
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

îndulcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. îndulcésc, imperf. 3 sg. îndulceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. îndulceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNDULCÍ vb. v. atenua, calma, delecta, descreşte, desfăta, diminua, domoli, înfrupta, linişti, micşora, modera, pondera, potoli, răsfăţa, reduce, scădea, slăbi, tempera.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNDULCÍT adj. dulce. (Cafea ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ind indu indul indulc

Cuvinte se termină cu literele: it cit lcit ulcit dulcit