înfăptuit dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNFĂPTUÍ, înfăptuiesc, vb. IV. Tranz. A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini. – În + făptui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNFĂPTUÍT, -Ă, înfăptuiţi, -te, adj. Care este dus la îndeplinire; realizat, îndeplinit. – V. înfăptui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNFĂPTU//Í ~iésc tranz. (planuri, idei etc.) A transforma în fapt; a face să devină real; a realiza; a efectua. /în + a făptui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

înfăptuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. înfăptuiésc, imperf. 3 sg. înfăptuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. înfăptuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNFĂPTUÍ vb. 1. v. executa. 2. v. realiza. 3. a efectua, a executa, a face, a făuri, a realiza, a săvârşi. (A ~ o lucrare durabilă.) 4. v. desăvârşi. 5. v. făuri. 6. a se produce, a se realiza. (Când s-a ~ Unirea?) 7. v. îndeplini. 8. a îndeplini, a realiza, (înv. şi reg.) a sfârşi, (înv.) a obârşi. (Şi-a ~ misiunea.) 9. a se împlini, a se îndeplini, a se realiza, (pop.) a se întâmpla, (înv. şi reg.) a se plini. (Prorocirea lui s-a ~.)
(Dicţionar de sinonime)

ÎNFĂPTUÍT adj. v. îndeplinit.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Înfăptuit ≠ neîmplinit, neînfăptuit
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inf infa infap infapt

Cuvinte se termină cu literele: it uit tuit ptuit aptuit