înființare dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNFIINŢÁ, înfiinţez, vb. I. 1. Tranz. A face să ia fiinţă; a crea, a întemeia, a funda, a alcătui. 2. Refl. (Despre oameni) A se prezenta, a se înfăţişa undeva (pe neaşteptate). – În + fiinţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNFIINŢÁRE, înfiinţări, s.f. Acţiunea de a (se) înfiinţa; fundare, instituire, întemeiere. ♦ (Rar) Realizare, executare. – V. înfiinţa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNFIINŢ//Á ~éz tranz. (întreprinderi, instituţii, organizaţii) A face să ia fiinţă (având temei real); a întemeia; a fonda. [Sil. -fi-in-] /în + fiinţă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNFIINŢ//Á mă ~éz intranz. rar (despre persoane) A-şi face apariţia; a se înfăţişa. /în + fiinţă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

înfiinţá vb. (sil. -fi-in-), ind. prez. 1 sg. înfiinţéz, 3 sg. şi pl. înfiinţeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

înfiinţáre s. f. (sil. -fi-in-), g.-d. art. înfiinţării; pl. înfiinţări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNFIINŢÁ vb. 1. a constitui, a crea, a ctitori, a funda, a institui, a întemeia, a organiza, (astăzi rar) a statornici, (înv.) a sădi, a stabili, a statori, a temeli, (grecism înv.) a sistisi, (fig.) a urzi. (A ~ un aşezământ.) 2. a întemeia, (înv.) a aşeza. (Au ~ un nou sat.) 3. v. constitui.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNFIINŢÁ vb. v. apărea, arăta, ivi, înfăţişa, prezenta.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNFIINŢÁRE s. 1. constituire, creare, fundare, instituire, întemeiere, organizare, (astăzi rar) statornicire. (~ corpului grăniceresc.) 2. v. constituire.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNFIINŢÁRE s. v. înfăţişare, prezentare, venire.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A înfiinţa ≠ a lichida, a suprima
(Dicţionar de antonime)

Înfiinţaredesfiinţare
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inf infi infii infiin

Cuvinte se termină cu literele: re are tare ntare intare